Chocolate Cakes with Red Beet Ice Cream and Toasted Walnut Sauce

Sfeclă rosie folosită în desert este poate ultimul loc în care mă gandeam ca rădăcina asta poate sa impresioneze.
Am fost destul de sceptic de rezultat si pregătit sa nu-mi placă. Hai sa fim serioşi.. sfeclă???

Si exact în ocazii din astea cand nu am aşteptări prea mari... si rezultatul se întîmpla sa fie extraordinar, nu-mi rămane decat sa mă înclin si sa exprim ceva ce este deja evident ... Domnule Keller, imi scot pălăria!!!

Chiar si descompus în bucăţi, desertul asta are componente care impresionează.
-Tarta de ciocolată este absolut fantastica. Printre cele mai delicioase încercate vreodată. Cu toate ca este coaptă in cuptor, are o consistentă aproape de mus, cît se poate de catifelată.
- Îngheţata - extrem de cremoasa si cu un gust foarte subtil care pare a aduce a sfeclă dar în acelaşi timp nu prea. Mi-e greu sa explic gustul asta.
- Cipuri de sfeclă, extrem de crocati, un pic dulci dar în acelasi timp si un pic sarati
- Nuci caramelizate - prima data cand fac asa ceva. Cat se poate de "crunchy", un pic acrisoare dar si dulci în acelaşi timp       

Pune toate de mai sus împreuna si felul în care se complimenteaza si se scot în evidenta una pe alta este impresionant.

Pentru îngheţată, sfecla se trece printr-un storcator de fructe si se foloseste atat sucul cat si pulpa

Sucul se fierbe la foc mic pana se reduce de la doua căni la un sfert de cană.

Rezultatul este ceva cat se poate de siropos si extrem de aromat. Esenta asta se pune la frigider pana este nevoie de ea.

Pulpa de sfecla se fierbe împreuna cu laptele si frisca lichida pentru vreo jumătate de ora

după care se strecoară si se pune intro cratiţă înapoi pe foc cu jumătate din zahăr... se mesteca pana se dizolvă zahărul..

Restul de zahăr se bate împreuna cu galbenusurile pana ce compozitia  se deschide un pic la cularea. Se toarnă o treime din sucul de sfecla pus la incalzit peste galbenusuri si se amestecă bine după care toata compozitia asta se pune înapoi în cratiţa cu restul de suc de sfeclă.

De aici înainte se mesteca cu o lingura de lemn pina ce lichidul s-a intarit suficient cit sa acopere fundul lingurii.
Cind a ajuns în stadiul asta de toarnă într-un castron metalic aflat pe o baie de apa cu gheata ca sa-i scada brusc temperatura.

Aici nu am rezistat si am gustat ... si în punctul asta mi-am dat seama ca avem de-a face cu ceva deosebit.

Sfatul este ca trebuie sa stea cîteva ore în frigider sau dacă se poate chiar sa stea peste noapte pentru un rezultat cremos.

A doua zi de dimineata am amestecat cele doua sucuri pe baza de sfeclă

Si rezultatul final a avut o culoare fantastica! Asta este noua mea culoare favorita!
WOW!!!!

O jumatate de ora în masina de îngheţată ... voila. Ceva ce n-a vazut Parisul :)

Cipurile de sfecla
Se taie felii de sfeclă de grosimea unei foi de hartie

Si se prajesc în ulei încălzit la 135C pana nu mai ies bule de aer din sfeclă. Cand sunt gata de scos afara, o sa opreasca din bolborosit si se lasa la fundul tigaii.

Dupa ceva prajeala, s-a adunat o cantitate promitatoare. Cipurile se presara cu un pic de sare mai mare

Nuci caramelizate.

Jumatati de nuci se fierb la foc mic în doua cani de poaching liquid ( vin alb, apa, zahăr si zeama de lamie) pana lichidul se reduce la doua treimi de cană.

Lichidul se trece prin strecuratoare si se pune în frigider.

Nucile de pun pe o tava tapetata cu hartie de pergament si se tin în cuptor 30 de minute la 120C

Tartele de ciocolata

Se topeste ciocolata si untul pe bain marin
Se bat ouale cu zahărul în vasul metalic al unui mixer asezat pe un alt vas cu apa fierbinte pana se topeste ciocolata.
Se contiua sa se bata la mixer pina isi tripleaza volumul.

Ciocolata se amesteca cu oul batut prin impaturire

Rezultatul final se pune în forme mici, se pune apa fierbinte în tava .. si direct cu ele în cuptorul incins la 175 C.

Dupa 10 minute se acopera cu o folie de aluminue si se mai coc pentru inca 15 pana la 20 de min, pana cand s-au întărit dar sunt inca lucioase.

Nu am zis inca nimic despre lichidul în care au fiert nucile si care este parte importanta în compozitia finala. De unul singur, a avut un gust un pic acid si acrisor cu un aftertaste de nuci. Mult prea puternic ca sa fie bun.
Pune tarta de ciocolata în sos din asta si combinatia a fost perfecta. Daca restul familiei m-au rugat initial sa nu le pun din lichidul asta în farfurie, după ce au gustat din portia  mea, a fost o schimbare de parere instantanee.

O lingurita umpluta cu grija cu cate o bucatica din fiecare din partile astea componente... fiti pregatiti my friends pentru ceva deosebit. Am ras farfuriile,eu si Magda, si am dat cu banul cine termina portiile copiilor daca cumva ei nu le termina.
Andrei a fost absolut in love cu tarta de ciocolata. A mincat doua în seara cu pricina, inca una la micul dejun si a luat-o pe ultima pe post de gustare la scoala. Raspunsul cind l-am intrebat dacă i-a placut a fost... "Are you kidding me, this is the best cupcake that is not cupcake that I ever tried"

Misiune indeplinita :)

O sa mai fac vreodată desertul asta? Absolut DA. Unul dintre cele mai bune!